Conținut
Despre drumuri
Odată făcut programul pentru vara 2018 – Sicilia, pentru că acolo apa este caldă și nisipul nisipos, cumpărate biletele de la Wizzair, București – Catania (1400 RON dus-întors). Desigur se mai putea de cautat pe Jetradar, însă nu mai aveam nici un chef să fac o escala pe la Roma sau Madrid. Zis și făcut: decolarea de la Otopeni pe 13.06.2018, la 15.05, aterizarea la Catania la 16.30. Căutatul oficiului rent-a-car, arendat prin rentalcars.com – alte 30 de minute (pentru viitor – toate, cu excepția companiilor mici se află în terminalul vechi al aeroportului).
La rent-a-car ne aștepta prima țeapă – nu poți închiria mașină cu card Visa Electron! Și nici cu un alt card debit în cazul unor companii. OK. 250 de euro plecați din cont nu mi-i mai întoarce nimeni – dacă nu ai toate actele: carnet, bulletin/pasaport și card, compania tratează astfel de cazuri ca și no-show, caz în care nu întoarce nimic din suma preplătită. Un alt motiv de a fi foarte prudent și de a citi cu atenție condițiile contractului de închiriere (în cazul meu chiar 250 de motive).
Cum ajungem la Giardini – Naxos, unde a fost închiriat primul apartament? Simplu (dar scump) – la ieșire din aeroport stă un rând întreg de taximetriști dornici de a ajuta un turist amărât și de a câștiga un ban cinstit. Prețurile sunt afișate tot aici – o –călătorie la Giardini-Naxos te costă 100 euro fix. Chiar m-am uitat la transferuri de la aeroport. M-ar fi costat 80 de euro și m-ar fi ajutat și cu bagaje.
Drumul din Catania la Naxos a fost comfortabil și rapid. Am și fost duși direct în fața casei în care am închiriat un apartament. În două-trei minute, după ce a fost sunat, a apărut ți proprietarul cu cheile.
Despre apartament
Pentru primele 4 zile am închiriat apartamentul ”The House on the Beach”, de pe booking.com. Apartamentul, ca și proprietarul, lasă cele mai bune impresii. Foarte curat. Nu! Foarte-foarte curat. Bine mobilat, amplasat la efectiv 15 metri de la plaja gratuită.
Apartamentul are două dormitoare (în unul din ele este pat pentru copil), o baie, o bucătărie cu toate cele necesare – de la veselă la microunde, și o cameră comună, mai mare, în care mai este o canapea. Toate camerele au balcoane, de la unul vederea fiind spre mare. Balcoanele sunt mari, se poare scoate o masă și de petrecut timpul acolo. Eu foloseam balconul doar pentru fumat, pentru că a scoate ceva mai greu decât un scaun, mi-a fost lene. În acel apartament ușor încap două familii cu copii, cu tot.
Zona foarte liniștită – ai impresia că se află la o margine de oraș, însă toate cele necesare sunt în imediata vecinătate: după colt – magazinele de articole de plajă (de unde imediat a fost cumpărată o minge) și de țigări (Camel la 5.10 Euro) Lângă magazin se află și un automat, care vinde țigări, însă acceptă doar documente italiene (sau așa am înțeles eu). La 20 de metri mai spre centrul orașului, pe partea stângă a străzii – supermarket local cu prețuri acceptabile și produse calitative. Ceva mai încolo, vizavi de hotelul Hilton – foarte multe terase pentru orice gust și buget. Tot pe acolo se află cel de-al doilea supermarket – un pic mai mare și cu alt sortiment. Și dacă tot am vorbit de magazine – supermarket mare am găsit ceva mai departe (nouă ne-a luat cam o oră de mers până la el) – îl indic pe hartă dacă nu uit.
Pe partea dreaptă, după ce treci de hotelul Hilton, am găsit și unica cafenea, care lucra la 8 dimineața, care avea croissantele atât de bune, încât am tot venit pe aici în fiecare dimineață. (doar ca să fie – un croissant costa 1,5 Euro. Și merita!)
Despre plaje
Dar să revenim la plajă, că doar pentru ea am venit. Plaja, la care ajungeam noi în doi timpi și trei mișcări de la apartamentul închiriat începea cu un nisip destul de fin, însă destul de murdar (știu că sunt incluziuni de lavă, de aceea este gri, și da, murdar a fost), trecea în pietriș mărunt, după care liniile de pietriș mai mare marcau până unde ajungeau valurile. Să te plimbi desculț pe o astfel de plajă este destul de neplăcut, iar după ce se încingea de la soare (o ajuta mult culoarea mai întunecată) – devenea imposibil de atins.
Intrarea în apă este destul de abruptă – la 4-5 metri de la mal, eu, adult de 1,88, nu mai ajungeam cu picioarele la fund. Intrarea este și ea presurată cu pietre, și poate că creșterea rapidă al adâncimii reprezintă un avantaj.
De pe plaja respectivă se putea admira Etna în toată splendoarea ei, cu vărful veșnic acoperit de abur.
Concluzie – plaja nu poate fi vizitată de turiștii cu copii. Ceilalți, gată să poarte acea încălțăminte specială, vor aprecia curățenia apei și lipsa de aglomerație.
În Naxos există însă o a doua plajă – în orășelul vechi, de care am aflat la o plimbare. Cealaltă plajă este antipodul primei – nisip fin și curat (da, și mai galben), intrarea în apă lină și amplasarea, prin care este ferit e vânt o fac practic perfect pentru turiștii cu copii. La ieșire – robinete cu apă, cu care poți spăla nisipul de pe picioare și sarea de pe corp. Veceuri nu am văzut, posibil pentru că nu le-am căutat. Însă problema se poate rezolva ușor datorită unui șir de terase amplasate în imediata vecinătate.
Mai departe?
Patru zile, pentru care a fost închiriat apartamentul au trecut repede și am plecat mai departe – Messina, unde, cum zice atotștiutorul internet, plajele sunt cu nisip și mai ai și ce să vezi în oraș.
Transportul Giardinia-Naxos – Messina: taxi până la gara de trenuri – 18 euro. Trenul până la Messina, achiziționat prin goeuro.com – 4.30 de persoană.
Acum suntem la Messina, într-un apartament închiriat de pe booking.com, cu o priveliște spre continent, însă despre aceasta, în partea următoare.